„Teatrul te face mai bun și mai frumos” Interviu realizat de Tiana Alexe

 

Aproape de centrul Bucureștiului, într-o cladire ce pare uitată, se găsește un loc minunat pe numele lui Unteatru. Sunt înconjurată de mașini de scris vechi, beau dintr-o cafea aburindă și privesc pe ferestrele mari peisajul ploios de toamnă. În acest basm frumos își fac apariția „părinții” tărâmului magic: Andrei și Andreea Grosu. Cei doi înființau în urmă cu șapte ani compania independentă Unteatru. Astăzi voi discuta cu ei despre amintirile din liceu și adolescenții zilelor noastre, despre clasici și nevoia de teatru în viața tinerilor, despre participarea la TeenFest, dar și alte povești…

Două dintre proiectele voastre, unul de la Unteatru și unul montat de voi la Teatrul Odeon au fost selectate în cadrul TeenFest. Ce mesaj transmit cele două adolescenților?

Credem că ambele vorbesc despre iubire și asta trebuie să intereseze pe oricine, cu atât mai mult pe tineri. Teatrul ar trebui să devină o alternativă serioasă pentru timpul liber. E important ca publicul tânăr să înțeleagă că teatrul nu înseamnă divertisment.

Ce înseamnă pentru voi participarea la TeenFest din acest an?

Este o mare bucurie să poți să stabilești o legătură cu publicul nou, iar TeenFest-ul asta face. Ne facilitează întâlnirea cu viitorul spectator, îl îndreaptă spre noi și stabilește o relație de comunicare. E esențial.

Care a fost abordarea voastră pentru spectacolul Pescărușul? Considerați că au nevoie adolescenții de interpretări contemporane ale textelor clasice pentru a fi atrași să vină la teatru?

Noi avem mare nevoie de clasici, noi A&A Grosu, nu vorbim în numele unei generații. Pentru noi asta este cea mai frumoasă și bogată arie de laborator. Dialogul cu dramaturgii clasici duce la răspunsuri de care toți avem nevoie. Este frumos când descoperi sau când „greșești” pe textele lor. E voie, este necesar, face parte din călătorie. Pentru adolescenți este importantă întâlnirea cu teatrul clasic reinventat, au nevoie să știe că ce este clasic nu înseamnă că nu mai funcționează azi.

Cum puteți descrie experiența voastră în montarea unui spectacol într-un teatru de stat? Este diferită față de cea în teatrul independent?

La Odeon ne-am simțit ca acasă. Au o echipă minunată de minunați care fac minunății. Suntem bucuroși că Pescărușul nostru și-a găsit locul aici. Pentru noi, Odeonul era printre cele mai curajoase și libere teatre de stat și am simțit că doar aici poate să se nască un altfel de Pescăruș.

Considerați că publicul teatrelor de stat este diferit de cel de la Unteatru, ținând cont că voi v-ați format un public al vostru?

Nu credem că publicul de teatru independent este diferit, tot iubitor de teatru este, poate un pic mai călător și mai îndrăzneț. Avem un public al nostru, dar nu ne dorim un public exclusiv, vrem ca publicul nostru să fie cât mai informat și mai pretențios.

Cu ce îi poate ajuta teatrul pe adolescenți?

Teatrul te face mai bun și mai frumos.

Prin ce mijloace încercați să atrageți câți mai mulți tineri la Unteatru?

Textele și oamenii tineri care lucrează sperăm să fie un cârlig bun. Probabil tinerii sunt atrași de spațiu pentru că este neconvențional și asta îți dă un sentiment de rebeliune.

Aveți în repertoriu teatrului spectacole care se adresează și acestui segment de vârstă?

Chiar Vandalul este unul dintre spectacolele recomandate tinerilor și La tigănci, după nuvela lui Eliade.

Cum erați voi în timpul liceului? Mergeați la teatru?

Da. Mult. Am avut baftă să ni se formeze gustul pentru teatru de acasă. Părinții au acest obicei minunat pe care ni l-au insuflat și nouă (în ambele familii). Asta este o mare șansă pentru care le mulțumim. Dacă asta nu se întâmplă acasă, profesorilor le revine responsabilitatea de a îndrepta tinerii către teatru.

Aveți vreun spectacol care v-a marcat acea perioadă?

Andreea: Visul unei nopți de vară pus în scenă de Liviu Ciulei. Aveam doar opt ani…

Andrei: Un spectacol de-al domnului Naum venit în festival la Focșani.

 

Ce așteptări aveți de la TeenFest și de la tinerii care participă la acest festival?

Să se transforme în publicul nostru de teatru, de Unteatru, ca un fluture.