O întâmplare inedită pe o scenă, în jurul orei 19 de Daria Comeagă

La ora 19 fix s-au deschis ușile Sălii Pictură de la TNB. Am pătruns, astfel, în lumea intrigantă a lui Christopher Boone și a celorlalți locuitori ai orașului Swindon, cutremurat de uciderea învăluită în mister a câinelui Wellington. Christopher, acuzat pe nedrept de comiterea faptei, se hotărăște să găsească adevăratul criminal, fiind nevoit să își înfrunte teama de străini pentru a-și duce la capăt investigația. Și iată cum un adolescent de 15 ani, care se declară incapabil să spună orice altceva decât adevărul, ajunge să descopere minciunile celor din jurul său, minciuni care până atunci constituiau întreaga sa realitate.

Spectacolul se transformă într-o călătorie senzorială cu totul aparte, asemenea celei în care pornește Christopher. Scena și oglinzile fiind cele care construiesc în întregime o lume formată din distanțe, lumini și proiecții. Astfel, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte percepția distorsionată asupra lumii înconjurătoare a adolescentului cu sindrom Asperger devine cea mai sinceră iterație a sa, una lipsită de metafore mincinoase și de jocuri de cuvinte inutile.

În cele din urmă, O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, în regia lui Bobi Pricop, prezintă aventura fantastică a unui adolescent ce sfidează așteptările tuturor și reușește să confrunte o lume de curând dezvăluită, lăsându-ne pe noi, spectatorii, pradă unui val năucitor de emoții și senzații cărora încercăm să le dăm un sens, asemenea protagonistului. Tocmai de aceea, acest spectacol merită să fie trăit, mai degrabă, decât povestit.